„Aceleași 24 de ore” ascund vieți, nu doar timp

Am auzit-o de nenumărate ori în ultima perioadă: „Cu toții avem aceleași 24 de ore!” O frază menită să ne inspire, să ne împingă să fim mai productivi, mai disciplinați. Însă, ca specialist în nutriție pediatrică, ca mamă și ca o persoană profund conștientă de realitățile vieții, simt nevoia să vă spun un adevăr esențial: nu toți avem aceleași 24 de ore disponibile pentru noi înșine și e absolut normal să fie așa.

Tu, mamă care nu dormi nopțile câte 8 ore pentru că bebelușul tău este într-un salt mental, te văd și înțeleg de ce nu mai ai energie să te trezești la 5:00 dimineața ca să alergi. Tu, tată care jonglezi cu două joburi ca să-ți susții familia, știu că ultima ta grijă este să calculezi calorii la miezul nopții. Văd și înțeleg!

Nu este despre lipsa de voință, ci despre o realitate complexă, profund umană. Orologiul ticăie la fel pentru toți, dar viețile noastre, cu responsabilitățile, bucuriile și provocările lor unice, le umplu cu semnificații și constrângeri atât de diferite…

---

Este crucial să recunoaștem și să validăm această inegalitate a timpului disponibil pentru sănătate. Studiile academice ne confirmă ceea ce simțim instinctiv: presiunile cotidiene sunt bariere reale, nu scuze.

Părinții sunt eroii tăcuți ai zilei (și nopții): Pentru părinți, timpul personal este adesea un vis îndepărtat. Lipsa cronică de timp, resimțită acut în special de mame, împiedică adoptarea unor obiceiuri sănătoase, chiar și atunci când există o cunoaștere profundă a beneficiilor lor. Fuga continuă între grădiniță/școală, antrenamente, teme, gătit și nopțile albe alături de un bebeluș sunt realități care consumă energie, pun la încercare răbdarea și fragmentează activitățile. Această epuizare fizică și mentală nu este o dovadă de slăbiciune, ci o consecință firească, ce duce adesea la alegeri rapide – fast-food sau mâncăruri procesate – pentru simplul fapt că sunt singurele opțiuni fezabile în acel moment.

---

Joburi solicitante: Un loc de muncă solicitant, sau chiar două, nu lasă mult spațiu pentru relaxare, pentru gătit sau pentru mișcare. Un program prelungit la birou scurtează drastic timpul disponibil pentru activități benefice sănătății. Oboseala cronică și stresul împiedică pregătirea meselor nutritive acasă și determină adesea recurgerea la soluții rapide, dar mai puțin sănătoase.

Rețele de sprijin: Este important de menționat că sprijinul din partea familiei extinse sau o partajare echitabilă a responsabilităților pot face o diferență uriașă. Cei care beneficiază de o rețea de sprijin solidă gestionează mai bine presiunea timpului și adoptă mai ușor obiceiuri sănătoase. Aceasta subliniază că „timpul” este o resursă influențată și de comunitatea din jurul nostru.

Aceste provocări sunt reale și merită înțelegere, nu judecată. Ele ne arată că drumul către o viață sănătoasă nu este o pistă de sprint, ci un maraton cu obstacole, iar fiecare alergător are un rucsac diferit de purtat.

---

O abordare realistică: 80% nutriție, 20% sport

În mijlocul acestor constrângeri de timp, este esențial să fim blânzi cu noi înșine și să prioritizăm cu înțelepciune eforturile noastre. Teoria 80% nutriție și 20% sport devine nu doar o regulă, ci o busolă valoroasă, plină de empatie. Deși activitatea fizică este vitală și o vom încuraja mereu, nutriția reprezintă fundamentul, piatra de temelie a sănătății, având un impact adesea mai profund și mai direct asupra stării de bine și a prevenirii bolilor.

Calitatea alimentației este un factor determinant pentru sănătate. O dietă deficitară, săracă în fructe, legume și cereale integrale, dar bogată în zaharuri adăugate și alimente ultra-procesate, este una dintre principalele cauze ale problemelor de sănătate publică, inclusiv obezitatea și diabetul de tip 2.

Sportul și alimentația sunt interconectate și se susțin reciproc, însă atunci când energia este la cote minime, concentrarea pe alimentație poate aduce beneficii semnificative și mai rapid vizibile.

Când timpul este un lux, iar oboseala este la cote maxime, concentrarea pe a pune alimente cât mai nutritive în farfurie este un act de auto-îngrijire profund și eficient. Fiecare alegere conștientă, oricât de mică, contează enorm.

---

Soluții blânde, practice și realizabile:

Nu este nevoie de rețete sofisticate sau de ore întregi petrecute în bucătărie pentru a asigura o alimentație nutritivă. Iată câteva strategii simple, realizabile și pline de bun-simț, adaptate ritmului alert al vieții din România:

• Planificarea Mesei: Acesta este probabil cel mai eficient și mai blând instrument. Dedică 30-60 de minute la începutul săptămânii pentru a schița meniul pentru zilele următoare. Nu trebuie să fie perfect. Planificarea meselor este legată de o dietă mai sănătoasă, o varietate alimentară mai mare și un risc redus de a fi supraponderal. Acest pas mic reduce stresul decizional zilnic și te ajută să eviți alegerile impulsive, dar mai puțin sănătoase.
• Începe cu un singur fel de mâncare planificat pentru primele două zile. Fiecare pas contează.
• Gătit simplu, cu ingrediente curate: Concentrează-te pe ingrediente proaspete, integrale, cât mai puțin procesate. Rețetele nu trebuie să fie complicate. O supă cremă de legume rapidă, un piept de pui la cuptor cu legume sau o salată consistentă pot fi la fel de nutritive și delicioase.
• Pregătește legumele (tăiat, spălat) din timp, când ai un moment de respiro. Sau cumpără legume congelate – sunt nutritive și gata de folosit.
• „Batch cooking” și congelarea strategică: Pregătirea unei cantități duble sau triple de mâncare este o strategie excelentă pentru zilele aglomerate. O parte se consumă imediat, iar restul se porționează și se congelează pentru momentele în care timpul nu îți este aliat. Investește într-un multicooker – poți pune ingredientele dimineața și te va aștepta o masă caldă și reconfortantă seara, cu efort minim.
• Implicarea copiilor: Chiar și cei mici pot fi parteneri! Lăsați-i să spele legume, să amestece ingrediente sau să aranjeze masa. Pe lângă faptul că îi educi despre alimentația sănătoasă, transformi timpul petrecut în bucătărie într-un moment de conectare.
• Utilizarea resurselor moderne: Există numeroase aplicații mobile și platforme online care oferă idei de rețete rapide, planuri de masă și liste de cumpărături. Acestea pot simplifica procesul și pot economisi timp.

---

Înțelegerea profundă a provocărilor reale de timp și a presiunilor cotidiene cu care se confruntă părinții și profesioniștii este primul pas către a oferi un sprijin real și soluții practice, nu doar teorii reci. Ca specialiști, responsabilitatea noastră este să oferim nu doar informații, ci și strategii aplicabile în viețile autentice, adesea haotice, ale celor pe care îi ghidăm.

Să recunoaștem cu empatie și compasiune că cele 24 de ore nu sunt egale pentru toți și să ne concentrăm eforturile pe a face nutriția sănătoasă accesibilă și sustenabilă, indiferent de constrângerile de timp. Fiecare pas mic, fiecare alegere conștientă, oricât de imperfectă, este un act de iubire față de tine și de familia ta. Nu căuta perfecțiunea, ci sustenabilitatea.

Cu respect și profundă înțelegere pentru eforturile voastre,

Roxana

Mamă, specialist, cercetător, om cu mai multe job-uri

---

Bibliografie:

1. Antwi, J. (2023). Precision Nutrition to Improve Risk Factors of Obesity and Type 2 Diabetes [Review of Precision Nutrition to Improve Risk Factors of Obesity and Type 2 Diabetes]. Current Nutrition Reports, 12(4), 679. Springer Science+Business Media. https://doi.org/10.1007/s13668-023-00491-y
2. Bhushan, N. L., Vu, M. B., Teal, R., Carda-Auten, J., Ward, D. S., & Erinosho, T. (2017). Assessing Challenges in Low-Income Families to Inform a Life Skills–Based Obesity Intervention. Health Promotion Practice, 19(6), 915. https://doi.org/10.1177/1524839917746118
3. Cook, E., Powell, F. C., Ali, N., Jones, C., Ochieng, B., Constantinou, G., & Randhawa, G. (2021). ‘They Are Kids, Let Them Eat’: A Qualitative Investigation into the Parental Beliefs and Practices of Providing a Healthy Diet for Young Children among a Culturally Diverse and Deprived Population in the UK. International Journal of Environmental Research and Public Health, 18(24), 13087. https://doi.org/10.3390/ijerph182413087
4. Dalziell, A., Janssen, X., & Muirhead, F. (2024). Barriers and Facilitators to Physical Activity, Screen time and Sleep in 3- to 4-year-olds living in Scotland. Research Square (Research Square). https://doi.org/10.21203/rs.3.rs-4711675/v1
5. Donaldson‐Feilder, E., Lewis, R., Pavey, L., Jones, B., Green, M., & Webster, A. C. (2017). Perceived barriers and facilitators of exercise and healthy dietary choices: A study of employees and managers within a large transport organisation. Health Education Journal, 76(6), 661. https://doi.org/10.1177/0017896917712296
6. Ducrot, P., Méjean, C., Aroumougame, V., Ibanez, G., Allès, B., Kesse‐Guyot, E., Herçberg, S., & Péneau, S. (2017). Meal planning is associated with food variety, diet quality and body weight status in a large sample of French adults. International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity, 14(1), 12. https://doi.org/10.1186/s12966-017-0461-7
7. Fernandez, M. A., Desroches, S., Marquis, M., & Provencher, V. (2020). Meal planning as a strategy to support healthy eating. Nutrition, Science En Évolution, 17(3), 12. https://doi.org/10.7202/1068830ar
8. Gavidia, L. A. P., MacDermid, J. C., Brunton, L., & Doralp, S. (2023). A qualitative study of healthy eating, physical activity, and mental health among single mothers in Canada. PLoS ONE, 18(11). https://doi.org/10.1371/journal.pone.0294552
9. Harden, S., Lindsay, A. R., Everette, A., & Gunter, K. B. (2016). Systematic Review of Physical Activity Objectives in Extension Strategic Plans: Findings and Implications for Improved Public Health Impact. Journal of Extension, 54(5). https://doi.org/10.34068/joe.54.05.12
10. Hershey, M. S., Martínez‐González, M. Á., Álvarez‐Álvarez, I., Martínéz, J. A., & Ruiz‐Canela, M. (2021). The Mediterranean diet and physical activity: better together than apart for the prevention of premature mortality [Review of The Mediterranean diet and physical activity: better together than apart for the prevention of premature mortality]. British Journal Of Nutrition, 128(7), 1413. Cambridge University Press. https://doi.org/10.1017/s0007114521002877
11. Mauch, C. E., Wycherley, T. P., Laws, R., Johnson, B. J., Bell, L., & Golley, R. K. (2018). Mobile Apps to Support Healthy Family Food Provision: Systematic Assessment of Popular, Commercially Available Apps. JMIR Mhealth and Uhealth, 6(12). https://doi.org/10.2196/11867
12. Ritter, A., Reicks, M., Overcash, F., & Vickers, Z. (2016). Habit Formation for Parenting Practices Designed to Change Youth Vegetable Intake. Journal of Nutrition Education and Behavior, 48(7). https://doi.org/10.1016/j.jneb.2016.04.171
13. Teke, J., Bolarinwa, O. A., Nnyanzi, L. A., Giles, E. L., Ells, L., Elliott, S., Okeke, S. R., & Okeke-Obayemi, D. O. (2024). “For me, it is for longevity and making sure I am fit and around for my children”: exploring motivations and barriers for weight management among minoritised communities in Medway, England. BMC Public Health, 24(1). https://doi.org/10.1186/s12889-024-18281-8