Fructele exotice în alimentația copilului: între mitul «doar autohton» și realitatea globalizării

Dr. Martin-Hadmaș Roxana, nutriție pediatrică

Experiența predării materiilor precum „Cultura alimentului și interacțiuni bioculturale” la nivel universitar mi-a demonstrat o interconectare culinară fără precedent, manifestată prin prezența tot mai accentuată a fructelor exotice în dieta cotidiană. Aceste produse, odinioară considerate delicatese rare, sunt astăzi accesibile în supermarketuri, piețe și integrate frecvent în produse alimentare comerciale. Cazuri precum limonada cu fructul dragonului, înghețata cu papaya, sucurile de mango servite în instituțiile de învățământ preșcolar sau torturile aniversare cu fructul pasiunii ilustrează contactul facil și precoce al copiilor cu aceste arome inedite.

Culturalitatea și globalizarea

Migrația și globalizarea au indus o transformare profundă a obiceiurilor alimentare, conducând la fenomenul de „aculturație alimentară”, caracterizat prin asimilarea și integrarea de noi practici culinare. Această dinamică influențează dietele la nivel global. Un exemplu concludent este situația din România, care, prin numeroasele sale centre universitare multilingve, atrage studenți internaționali. Acești tineri aduc cu sine nu doar aspirații academice, ci și o bogată cultură alimentară specifică. Relocarea definitivă a unora dintre acești studenți și a familiilor lor contribuie la diversificarea culturală a comunităților, iar copiii lor, alături de obiceiurile lor culinare, devin parte integrantă a mediului social, inclusiv în contexte precum școala sau grădinița, unde pot fi colegi cu copiii autohtoni.

Este o realitate incontestabilă că expunerea copiilor la aceste tendințe este inevitabilă. Ei vor întâlni fructe exotice și preparate bazate pe acestea în diverse contexte:

  • La grădiniță sau școală, unde un coleg le poate oferi o bucată de mango sau kiwi din pachetul său, ca o manifestare a propriei culturi alimentare,
  • La petrecerile aniversare, unde torturile pot conține fructul pasiunii, lychee sau chiar kumquat,
  • În meniurile restaurantelor etnice, a căror prezență este în continuă creștere în orașe,
  • În supermarketuri, unde rafturile sunt pline de fructe colorate și atrăgătoare, precum ananas, granadilla sau kaki.

Este crucial să pregătim copiii pentru această realitate diversă, transformând contactul cu alte culturi alimentare într-o oportunitate de învățare și îmbogățire culturală și nutrițională.

Suntem „construiți” genetic să tolerăm alimentele autohtone?

De-a lungul a mii de ani, populațiile umane au dezvoltat adaptări genetice la dietele specifice, influențate de evoluția agriculturii și de migrațiile istorice. Aceste adaptări au condus la variații genetice care pot modula, de exemplu, toleranța la lactoză sau la anumite ingrediente alimentare specifice unor regiuni. În consecință, genomul uman a evoluat pentru a procesa eficient alimentele disponibile în regiunile de origine.

Cu toate acestea, ritmul rapid al schimbărilor dietetice contemporane, incluzând introducerea masivă de fructe exotice, poate depăși capacitatea adaptativă genetică a organismului uman.

De ce să consumăm fructe exotice? 

Fructele exotice sunt valorizate pentru densitatea lor nutritivă și pentru profilurile bogate în compuși bioactivi. Ele constituie o sursă excelentă de vitamine, minerale, fibre și antioxidanți, contribuind la o dietă variată și sănătoasă. Ghidurile alimentare actuale  recomandă un aport crescut de fructe și legume.

Un argument deosebit de pertinent, în special în regiuni precum România, este rolul acestor fructe în diversificarea dietei în perioadele când disponibilitatea fructelor proaspete autohtone este limitată. În lunile de iarnă și primăvară, oferta de fructe de sezon scade considerabil, iar fructele exotice, importate, devin o opțiune viabilă pentru menținerea diversității alimentare și a aportului de nutrienți. Chiar dacă tehnologia agricolă modernă a extins sezonul pentru unele produse locale, cererea globală pentru fructe proaspete pe tot parcursul anului impune importul acestora, completând astfel golurile sezoniere ale producției locale. 

Fructe exotice comune:

  • Banane: Bogate în potasiu, vitamine B6 și C, fibre, bananele sunt o sursă excelentă de energie rapidă;
  • Citrice (ex. portocale, lămâi): Conținut ridicat de vitamina C, antioxidanți și fibre;
  • Avocado: Un fruct bogat în grăsimi mononesaturate sănătoase, fibre, potasiu și vitaminele K, C, B6, E;
  • Kiwi: Dens nutritiv, excepțional de bogat în vitamina C, fibre dietetice, potasiu, vitamina E și folat;
  • Ananas: O sursă excelentă de vitamina C, mangan, cupru, potasiu, vitamine B și bromelaină, o enzimă cu proprietăți antiinflamatorii, antioxidante și digestive.

Fructe exotice mai puțin cunoascute (dar tot mai prezente):

  • Fructul pasiunii: O sursă excelentă de vitamine C, A și B-uri, minerale, fibre dietetice și antioxidanți;
  • Papaya: Bogată în vitamine A, B, C, E, K, acid folic, magneziu, cupru, calciu și potasiu;
  • Mango: Conține compuși bioactivi precum epicatechina și este recunoscut pentru conținutul său ridicat de antioxidanți, flavonoide și fenoli;
  • Mangosteen: Adesea numit „regina fructelor”, este bogat în xanthone și antocianine, compuși bioactivi cu proprietăți antioxidante și antiinflamatorii puternice;
  • Fructul dragonului: Un „super fruct” cu beneficii terapeutice diverse, incluzând activitate prebiotică, antioxidantă, anticancerigenă, antidiabetică și antimicrobiană. Este bogat în polifenoli, pigmenți (betacyanine), flavonoide, vitamine (C) și minerale;
  • Lychee: Un fruct tropical dulce, cu un conținut bogat de antioxidanți, vitamine și fibre;
  • Fructul șarpelui: Este bogat în vitamine, minerale, fibre și compuși bioactivi;
  • Kumquat: Bogat în pectină, calciu, fosfor, fier, vitamine (în special C), fibre, carotenoizi, flavonoide și uleiuri esențiale;
  • Granadilla: O sursă bună de vitamine (C, E, carotenoizi), minerale, aminoacizi, fibre și compuși fenolici. 

 Alergenicitatea fructelor exotice

Creșterea consumului de fructe, inclusiv a celor exotice, a fost asociată cu o creștere a alergiilor alimentare. Unele fructe conțin proteine alergenice care pot provoca reacții variate, de la un simplu sindrom de alergie orală până la șoc anafilactic. Alergiile alimentare mediate IgE sunt o preocupare semnificativă în pediatrie, iar prevalența lor este în creștere la nivel global.

Recomandări pentru părinți:

  • Introducere treptată: Este prudent să introduceți fructele exotice treptat, în cantități mici și unul câte unul, pentru a identifica mai ușor eventualele reacții alergice;
  • „Acasă, nu în altă parte!”: Având în vedere că un copil va intra oricum în contact cu aceste fructe (prin sucuri la grădiniță, înghețate, torturi sau chiar oferite de colegii de bancă din alte culturi), este mult mai sigur să-l lăsați să le încerce prima dată acasă, sub supravegherea voastră. Astfel, puteți monitoriza orice reacție (erupții cutanate, dificultăți de respirație, probleme digestive) și interveni rapid dacă este cazul. Această abordare vă oferă control și liniște.
  • Distincția alergie vs. intoleranță: Este esențial să înțelegem diferența dintre o alergie alimentară (o reacție imună a corpului, care poate fi severă) și o intoleranță (o reacție non-imună, de obicei digestivă, mai puțin gravă, dar neplăcută). Bazarea pe teste nevalidate sau informații incorecte poate duce la restricții dietetice inutile, care pot fi periculoase pentru copii și adolescenți, provocând deficiențe nutriționale și afectarea creșterii

Pesticide și alte reziduuri

Producția și comerțul cu fructe, fie ele exotice sau autohtone, prezintă provocări semnificative în ceea ce privește siguranța alimentară, în special în legătură cu reziduurile de pesticide. Este important de subliniat că această preocupare nu este limitată la fructele exotice; produsele locale pot, de asemenea, să conțină reziduuri de pesticide, iar în anumite cazuri (cum ar fi cele provenite de la mici producători din piețele agroalimentare), acestea pot fi chiar mai puțin monitorizate și testate decât produsele importate care tranzitează controalele vamale și pe cele ale lanțurilor mari de magazine.

  • Situația în UE și România: Conform Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, în 2019, peste 60% dintre legume și 30% dintre fructele de pe piața UE (incluzând atât produse locale, cât și importate) conțineau pesticide. Mai mult, peste 60% dintre fructele de vară prezentau un „cocktail de pesticide”. Rapoartele EFSA arată că în 2019, 3.9% dintre eșantioanele analizate în UE au depășit MRL-urile (limitele maxime de reziduuri), iar 2.3% nu erau conforme. Situația a fost similară în 2021, cu 3.9% depășiri și 2.5% neconformități. Aceste cifre demonstrează că problema reziduurilor de pesticide este generalizată în sectorul agroalimentar.
  • Efecte Cumulative: Deși legislația UE impune evaluarea efectelor cumulative și sinergice ale pesticidelor, regulatorii continuă să le evalueze adesea individual. Cercetătorii au avertizat că această practică poate subestima potențialul toxic al combinațiilor de substanțe chimice, indiferent de originea fructului.

Sfaturi practice pentru reducerea pesticidelor:

  • Spălare: Spălați întotdeauna fructele foarte bine sub jet de apă rece, chiar și pe cele care vor fi curățate de coajă. Fructele cu coaja mai groasă sau cerată pot reține mai multe reziduuri.
  • Spălare cu bicarbonat de sodiu: Studiile sugerează că o soluție de bicarbonat de sodiu (aprox. o linguriță la 2 căni de apă) poate fi eficientă în reducerea reziduurilor de pesticide de pe suprafața fructelor și legumelor, adesea mai eficient decât doar apa. Lăsați fructele să stea în această soluție pentru câteva minute, apoi clătiți-le bine sub jet de apă.
  • Curățarea cojii: Pentru fructele care permit, îndepărtarea cojii poate reduce semnificativ expunerea la pesticide, deoarece multe dintre ele se acumulează la suprafață.
  • Cumpărături informate: Optați, pe cât posibil, pentru fructe provenite din surse de încredere sau certificate ecologic, dacă bugetul permite. Deși și produsele ecologice pot conține reziduuri, acestea tind să fie în cantități mai mici.

Concluzii și recomandări practice

Fructele exotice aduc varietate și nutrienți prețioși în dieta noastră și a copiilor noștri. Accesul facil la ele este o consecință a globalizării și face parte din realitatea contemporană, oferind o soluție viabilă pentru diversitatea alimentară în perioadele cu fructe autohtone limitate. 

Recomandări cheie:

  1. Explorați, dar cu prudență și informare: Încurajați copiii să încerce fructe noi, dar faceți-o într-un mediu controlat, acasă, unde puteți observa orice reacție. Informați-vă despre beneficiile specifice ale fiecărui fruct, dar și despre riscurile potențiale, cum ar fi alergiile și pesticidele.
  2. Calitatea contează: Alegeți fructe proaspete, de la comercianți de încredere, și spălați-le întotdeauna cu atenție. Cunoașterea sursei poate oferi un plus de siguranță.
  3. Varietate și echilibru: Integrați fructele exotice într-o dietă echilibrată, care include și fructe și legume autohtone, respectând principiul diversității alimentare. Combinați-le, alternându-le cu cele locale, de sezon.

În nutriție, nu există o abordare universal valabilă. Ceea ce este benefic pentru un individ poate să nu fie la fel de potrivit pentru altul. Personalizarea meniului este esențială! „One-size-fits-all” nu se potrivește în nutriție. Informați-vă, observați și adaptați-vă alegerile alimentare la nevoile și reacțiile fiecărui copil, contribuind astfel la o relație sănătoasă și informată cu mâncarea. 


Bibliografie

  1. Aizat, W. M., Ahmad-Hashim, F. H., & Jaafar, S. N. S. (2019). Valorization of mangosteen, “The Queen of Fruits,” and new advances in postharvest and in food and engineering applications: A review. Journal of Advanced Research, 20, 61. https://doi.org/10.1016/j.jare.2019.05.005
  2. Ali, M. M., Hashim, N., Aziz, S. A., & Lasekan, O. (2020). Pineapple (Ananas comosus): A comprehensive review of nutritional values, volatile compounds, health benefits, and potential food products [Review of Pineapple (Ananas comosus): A comprehensive review of nutritional values, volatile compounds, health benefits, and potential food products]. Food Research International, 137, 109675. Elsevier BV. https://doi.org/10.1016/j.foodres.2020.109675
  3. Arshad, M. T., Basher, N. S., Ibrahim, N. A., Ikram, A., Maqsood, S., Rasheed, A., Naveed, F., Waqar, M., Raza, A., Noreen, S., Al, M., Ahmad, M. H., Hussain, M., Jebreen, A., & AL‐Farga, A. (2025). Nutritional, Pharmacological and Industrial Applications of Mangosteen and Passion Fruit: A Review [Review of Nutritional, Pharmacological and Industrial Applications of Mangosteen and Passion Fruit: A Review]. Food Science & Nutrition, 13(7). Wiley. https://doi.org/10.1002/fsn3.70574
  4. Balkan, T., & Yılmaz, Ö. (2022). Efficacy of some washing solutions for removal of pesticide residues in lettuce. Beni-Suef University Journal of Basic and Applied Sciences, 11(1). https://doi.org/10.1186/s43088-022-00324-x
  5. Barni, S., Liccioli, G., Sarti, L., Giovannini, M., Novembre, E., & Mori, F. (2020). Immunoglobulin E (IgE)-Mediated Food Allergy in Children: Epidemiology, Pathogenesis, Diagnosis, Prevention, and Management [Review of Immunoglobulin E (IgE)-Mediated Food Allergy in Children: Epidemiology, Pathogenesis, Diagnosis, Prevention, and Management]. Medicina, 56(3), 111. Multidisciplinary Digital Publishing Institute. https://doi.org/10.3390/medicina56030111
  6. Barre, A., Benoist, H., & Rougé, P. (2023). An Overview of Fruit Allergens: Structural, Functional, Phylogenetical, and Clinical Aspects. Allergies, 3(3), 134. https://doi.org/10.3390/allergies3030010
  7. Boukaew, S., Chumkaew, K., Kumla, J., Suwannarach, N., Petlamul, W., Nooprom, K., & Chuprom, J. (2024). Preserving snake fruit (Salacca zalacca) Voss) quality: Effective control of Peniophora salaccae SKRU002 with fungicides and biological agents. Journal of Agriculture and Food Research, 18, 101475. https://doi.org/10.1016/j.jafr.2024.101475
  8. Cabrera, L. C., & Pastor, P. M. (2021). The 2019 European Union report on pesticide residues in food. EFSA Journal, 19(4). https://doi.org/10.2903/j.efsa.2021.6491
  9. Cabrera, L. C., Piazza, G. di, Dujardin, B., & Pastor, P. M. (2023). The 2021 European Union report on pesticide residues in food. EFSA Journal, 21(4). https://doi.org/10.2903/j.efsa.2023.7939
  10. Castillo-Olvera, G., Sandoval‐Cortés, J., Ascacio‐Valdés, J. A., Wong‐Paz, J. E., Álvarez-Pérez, O. B., Flores-López, M. L., & Aguilar, C. N. (2025). Litchi chinensis: nutritional, functional, and nutraceutical properties. Food Production Processing and Nutrition, 7(1). https://doi.org/10.1186/s43014-024-00275-z
  11. Chatterjee, D., Mansuri, S., Poonia, N., Kesharwani, P., Lather, V., & Pandita, D. (2024). Therapeutic potential of various functional components presents within dragon fruit: A review [Review of Therapeutic potential of various functional components presents within dragon fruit: A review]. Hybrid Advances, 6, 100185. Elsevier BV. https://doi.org/10.1016/j.hybadv.2024.100185
  12. Collison, M., Collison, T., Myroniuk, I., Boyko, N., & Pellegrini, G. (2019). Transformation Trends in Food Logistics for Short Food Supply Chains – What is New? Studies in Agricultural Economics, 121(2), 102. https://doi.org/10.7896/j.1909
  13. Correia, J. A. da S., Antunes, A. A., Taborda‐Barata, L., Boechat, J. L., & Sarinho, E. (2022). Prevalence of reported food allergies in Brazilian preschoolers living in a small Brazilian city. Allergy Asthma and Clinical Immunology, 18(1), 74. https://doi.org/10.1186/s13223-022-00710-1
  14. Dembitsky, V. M., Poovarodom, S., Leontowicz, H., Leontowicz, M., Vearasilp, S., Trakhtenberg, S., & Gorinstein, S. (2011). The multiple nutrition properties of some exotic fruits: Biological activity and active metabolites. Food Research International, 44(7), 1671. https://doi.org/10.1016/j.foodres.2011.03.003
  15. Dobrin, C., Croitoru, O., Dinulescu, R., & Marin, I. (2022). The Impact of Pesticide and Fertiliser Use on Agricultural Productivity in the Context of the “Farm To Fork” Strategy in Romania and the European Union. Amfiteatru Economic, 24(60), 346. https://doi.org/10.24818/ea/2022/60/346
  16. Du, X., Ho, L. Y., Li, S., Doherty, J., Lee, J., Clark, J. M., & He, L. (2025). Efficacy of Household and Commercial Washing Agents in Removing the Pesticide Thiabendazole Residues from Fruits. Foods, 14(2), 318. https://doi.org/10.3390/foods14020318
  17. El-Sayed, E. M., Hassan, H., Elraouf, A. A., & Salman, S. N. (2021). Investigation of the effects of household processing on the reduction rate of chlorpyrifos, metalaxyl and diazinon residues in orange fruit. Hellenic Plant Protection Journal, 14(2), 65. https://doi.org/10.2478/hppj-2021-0007
  18. Emanuele, S., Lauricella, M., Calvaruso, G., D’Anneo, A., & Giuliano, M. (2017). Litchi chinensis as a Functional Food and a Source of Antitumor Compounds: An Overview and a Description of Biochemical Pathways [Review of Litchi chinensis as a Functional Food and a Source of Antitumor Compounds: An Overview and a Description of Biochemical Pathways]. Nutrients, 9(9), 992. Multidisciplinary Digital Publishing Institute. https://doi.org/10.3390/nu9090992
  19. Fan, S., Hansen, M. E. B., Lo, Y., & Tishkoff, S. A. (2016). Going global by adapting local: A review of recent human adaptation [Review of Going global by adapting local: A review of recent human adaptation]. Science, 354(6308), 54. American Association for the Advancement of Science. https://doi.org/10.1126/science.aaf5098
  20. Garcia, E., Sarkhosh, A., & Liu, T. (2023). The Emerging Passion Fruit Industry in Florida. EDIS, 2023(5). https://doi.org/10.32473/edis-hs1467-2023
  21. Gargano, D., Appanna, R., Santonicola, A., De Bartolomeis, F., Stellato, C., Cianferoni, A., Casolaro, V., & Iovino, P. (2021). Food Allergy and Intolerance: A Narrative Review on Nutritional Concerns. https://doi.org/10.3390/nu13051638
  22. Gómez, M. Á. T., Santiago, L. A. L., Cadarso, M., Sanz, N., & Cazcarro, I. (2018). Is Seasonal Households’ Consumption Good for the Nexus Carbon/Water Footprint? The Spanish Fruits and Vegetables Case. Environmental Science & Technology, 52(21), 12066. https://doi.org/10.1021/acs.est.8b00221
  23. Gutiérrez-Álzate, K., Beltrán-Cotta, L. A., & Granados, C. (2020). Bromatological characterization of a fermented yoghurt-type milk drink from whey with aloe vera crystals (Aloe barbadensis Miller) and granadilla (Passiflora ligularis Juss). Revista Chilena de Nutrición, 47(3), 390. https://doi.org/10.4067/s0717-75182020000300390
  24. Jadhav, S., & Jadhav, N. Y. (2023). An eye catching and comprehensive review on dragon fruit (An exotic super fruit). Journal of Pharmacognosy and Phytochemistry, 12(6), 243. https://doi.org/10.22271/phyto.2023.v12.i6c.14790
  25. Jeong, C., & Rienzo, A. D. (2014). Adaptations to local environments in modern human populations [Review of Adaptations to local environments in modern human populations]. Current Opinion in Genetics & Development, 29, 1. Elsevier BV. https://doi.org/10.1016/j.gde.2014.06.011
  26. Joshi, M., & Prabhakar, B. (2020). Phytoconstituents and pharmaco‐therapeutic benefits of pitaya: A wonder fruit [Review of Phytoconstituents and pharmaco‐therapeutic benefits of pitaya: A wonder fruit]. Journal of Food Biochemistry, 44(7). Wiley. https://doi.org/10.1111/jfbc.13260
  27. KARAKAYA, H., Koc, T. B., Öztürk, F. S., & Yaşar, K. (2025). A comprehensive study on determination of chemical composition of kumquat (Fortunella margarita L.) fruits. Mustafa Kemal Üniversitesi Tarım Bilimleri Dergisi, 30(2), 595. https://doi.org/10.37908/mkutbd.1625174
  28. Khairi, A. N., & Nurkhasanah, N. (2020). Bioactive compounds content of Snake Fruit Peel, Aloe Vera, and Stevia Extracts as Raw Material of Functional Drinks. Journal of Agri-Food Science and Technology, 1(1), 34. https://doi.org/10.12928/jafost.v1i1.1915
  29. Khutare, S. R., & Deshmukh, A. S. (2023). A review on various medicinal applications of kiwi fruit [Review of A review on various medicinal applications of kiwi fruit]. International Journal of Science and Research Archive, 8(2), 193. https://doi.org/10.30574/ijsra.2023.8.2.0112
  30. Kookal, S. K., & Thimmaiah, A. (2018). Nutritional Composition of Staple Food Bananas of Three Cultivars in India. American Journal of Plant Sciences, 9(12), 2480. https://doi.org/10.4236/ajps.2018.912179
  31. Koul, B., Pudhuvai, B., Sharma, C., Kumar, A., Sharma, V., Yadav, D., & Jin, J. (2022). Carica papaya L.: A Tropical Fruit with Benefits beyond the Tropics. Diversity, 14(8), 683. https://doi.org/10.3390/d14080683
  32. Lea, A. J., García, A. R., Arevalo, J. M. G., Ayroles, J. F., Buetow, K. H., Cole, S. W., Rodríguez, D. E., Gutierrez, M., Highland, H. M., Hooper, P. L., Justice, A. E., Kraft, T. S., North, K. E., Stieglitz, J., Kaplan, H., Trumble, B. C., & Gurven, M. (2022). Natural selection of immune and metabolic genes associated with health in two lowland Bolivian populations. Proceedings of the National Academy of Sciences, 120(1). https://doi.org/10.1073/pnas.2207544120
  33. Li, M., Yi, Z., Shang, H., Zhu, C., & Huang, H. (2025). Biochemical mechanisms underlying the differences in fruit characteristics among three kumquat varieties. Frontiers in Plant Science, 16. https://doi.org/10.3389/fpls.2025.1640218
  34. Mgi, M. (2019). JURNAL MEDIA GIZI INDONESIA. Media Gizi Indonesia, 14(1). https://doi.org/10.20473/mgi.v14i1.%p
  35. Moysidou, A. M., Cheimpeloglou, K., Koutra, S. I., Finos, M. A., Ofrydopoulou, A., & Τσούπρας, Α. (2024). A Comprehensive Review on the Antioxidant and Anti-Inflammatory Bioactives of Kiwi and Its By-Products for Functional Foods and Cosmetics with Health-Promoting Properties [Review of A Comprehensive Review on the Antioxidant and Anti-Inflammatory Bioactives of Kiwi and Its By-Products for Functional Foods and Cosmetics with Health-Promoting Properties]. Applied Sciences, 14(14), 5990. Multidisciplinary Digital Publishing Institute. https://doi.org/10.3390/app14145990
  36. OLCAY, N., & DEMİR, M. K. (2020). The Usage Possibilities of Kumquat Fruit Dried by Different Techniques in The Production of Biscuits. DergiPark (Istanbul University). https://dergipark.org.tr/tr/pub/else/issue/58236/830240
  37. ORDIN privind modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 541/2025 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți în unitățile de învățământ preuniversitar. (2025).
  38. Oyeyinka, B. O., & Afolayan, A. J. (2019). Comparative Evaluation of the Nutritive, Mineral, and Antinutritive Composition of Musa sinensis L. (Banana) and Musa paradisiaca L. (Plantain) Fruit Compartments. Plants, 8(12), 598. https://doi.org/10.3390/plants8120598
  39. Palma‐Morales, M., Mateos, A., Rodrı́guez, J., Casuso, R. A., & Huertas, J. R. (2022). Food made us human: Recent genetic variability and its relevance to the current distribution of macronutrients [Review of Food made us human: Recent genetic variability and its relevance to the current distribution of macronutrients]. Nutrition, 101, 111702. Elsevier BV. https://doi.org/10.1016/j.nut.2022.111702
  40. Petre, I. L., Motofeanu, M., Lăceanu, C.-F., & Chirilă, V.-A. (2022). The Impact of Seasonality of Agricultural Production on Product Prices in Romania. Economic Insights – Trends and Challenges, 2022(2), 67. https://doi.org/10.51865/eitc.2022.02.05
  41. Plessis, M. J. du, Eeden, J. van, & Goedhals-Gerber, L. L. (2022). Distribution chain diagrams for fresh fruit supply chains: A baseline for emission assessment. Journal of Transport and Supply Chain Management, 16. https://doi.org/10.4102/jtscm.v16i0.769
  42. Poli, A., Anzelmo, G., Fiorentino, G., Nicolaus, B., Tommonaro, G., & Di, P. (2011). Polysaccharides from Wastes of Vegetable Industrial Processing: New Opportunities for Their Eco-Friendly Re-Use. In InTech eBooks. https://doi.org/10.5772/16387
  43. Qin, Y. (2025). Nutritional Values and Current Research on Passion Fruit (Passiflora Edulis). Novel Techniques in Nutrition & Food Science, 8(2). https://doi.org/10.31031/ntnf.2025.08.000683
  44. Ramaiya, S. D., Lee, H. H., Xiao, Y., Shahbani, N. S., Zakaria, M. H., & Bujang, J. S. (2021). Organic cultivation practices enhanced antioxidant activities and secondary metabolites in giant granadilla (Passiflora quadrangularis L.). PLoS ONE, 16(7). https://doi.org/10.1371/journal.pone.0255059
  45. Richardson, D. P., Ansell, J., & Drummond, L. (2018). The nutritional and health attributes of kiwifruit: a review [Review of The nutritional and health attributes of kiwifruit: a review]. European Journal of Nutrition, 57(8), 2659. Springer Science+Business Media. https://doi.org/10.1007/s00394-018-1627-z
  46. Santos, D. I., Martins, C. F., Amaral, R. A., Brito, L., Saraiva, J. A., Vicente, A. A., & Moldão‐Martins, M. (2021). Pineapple (Ananas comosus L.) By-Products Valorization: Novel Bio Ingredients for Functional Foods. Molecules, 26(11), 3216. https://doi.org/10.3390/molecules26113216
  47. Sáyago‐Ayerdi, S. G., García-Martínez, D., Ramírez-Castillo, A. C., Ramírez-Concepción, H. R., & Viuda‐Martos, M. (2021). Tropical Fruits and Their Co-Products as Bioactive Compounds and Their Health Effects: A Review [Review of Tropical Fruits and Their Co-Products as Bioactive Compounds and Their Health Effects: A Review]. Foods, 10(8), 1952. Multidisciplinary Digital Publishing Institute. https://doi.org/10.3390/foods10081952
  48. Sharma, A., Kumar, L., Malhotra, M., Singh, A. P., & Singh, A. P. (2024). Ananas comosus (Pineapple): A Comprehensive Review of Its Medicinal Properties, Phytochemical Composition, and Pharmacological Activities [Review of Ananas comosus (Pineapple): A Comprehensive Review of Its Medicinal Properties, Phytochemical Composition, and Pharmacological Activities]. Journal of Drug Delivery and Therapeutics, 14(5), 148. Society of Pharmaceutical Tecnocrats. https://doi.org/10.22270/jddt.v14i5.6557
  49. Siddique, A. B., Idrees, N., Kashif, M., Ahmad, R., Ali, A., Ali, A., Siddiqua, A. A., & Javied, M. (2021). ANTIBACTERIAL AND ANTIOXIDANT ACTIVITY OF KIWI FRUIT. Biological and Clinical Sciences Research Journal, 2021(1). https://doi.org/10.54112/bcsrj.v2021i1.76
  50. Silva, R. B. P. da, Oliveira, J. A. de, Zanchin, C. F., Santos, P. J. dos, Prestes, O. D., & Zanella, R. (2024). MULTIRESIDUE DETERMINATION OF PESTICIDES IN EXOTIC FRUITS: A REVIEW OF THE ANALYTICAL STRATEGIES AND RESIDUE OCCURRENCE [Review of MULTIRESIDUE DETERMINATION OF PESTICIDES IN EXOTIC FRUITS: A REVIEW OF THE ANALYTICAL STRATEGIES AND RESIDUE OCCURRENCE]. Química Nova. Brazilian Chemical Society. https://doi.org/10.21577/0100-4042.20240066
  51. SM, W., Ahmad, M. A., SA, M., Guroo, I., Fa, M., & SA, W. (2017). A Review of Production and Processing of Kiwifruit [Review of A Review of Production and Processing of Kiwifruit]. Journal of Food Processing & Technology, 8(10). OMICS Publishing Group. https://doi.org/10.4172/2157-7110.1000699
  52. Spence, C. (2021). Explaining seasonal patterns of food consumption. International Journal of Gastronomy and Food Science, 24, 100332. https://doi.org/10.1016/j.ijgfs.2021.100332
  53. Sukri, S. A. M., Andu, Y., Sarijan, S., Khalid, H.-N. M., Kari, Z. A., Harun, H. C., Rusli, N. D., Mat, K., Khalif, R. I. A. R., Wei, L. S., Rahman, M. M., Hanafiah, M. H. M. A., Norazmi‐Lokman, N. H., Hamid, N. K. A., Khoo, M. I., & Doan, H. V. (2023). Pineapple waste in animal feed: A review of nutritional potential, impact and prospects [Review of Pineapple waste in animal feed: A review of nutritional potential, impact and prospects]. Annals of Animal Science, 23(2), 339. De Gruyter. https://doi.org/10.2478/aoas-2022-0080
  54. Varol, H. T., Karaaslan, S., Külcü, R., & Sivri, D. (2024). Microwave-Assisted Foam Mat Drying of Kumquat Puree and Investigation of Some Parameters. BIO Web of Conferences, 85, 1029. https://doi.org/10.1051/bioconf/20248501029
  55. Vemuri, S. (2018). Decontamination methods utilising house hold practices for removing pesticides on field bean for food safety. Journal of Nutritional Health & Food Engineering, 8(3). https://doi.org/10.15406/jnhfe.2018.08.00280
  56. Wang, W., Song, J.-W., Jeong, S.-H., Jung, J., Seo, J., & Kim, J.-H. (2023). Dissipation of Four Typical Insecticides on Strawberries and Effects of Different Household Washing Methods. Foods, 12(6), 1248. https://doi.org/10.3390/foods12061248
  57. Wiliantari, S., Iswandana, R., & Elya, B. (2022). Total Polyphenols, Total Flavonoids, Antioxidant Activity and Inhibition of Tyrosinase Enzymes from Extract and Fraction of Passiflora ligularis Juss. Pharmacognosy Journal, 14(3), 672. https://doi.org/10.5530/pj.2022.14.86
  58. Yantih, N., Methananda, A., Harahap, Y., Sumaryono, W., & Rahayu, L. (2019). Validation of High-Performance Liquid Chromatography for Determination of Bromelain in Pineapple (Ananas comosus (L) Merr) Water. Pharmacognosy Journal, 11(5), 901. https://doi.org/10.5530/pj.2019.11.144
  59. Zamarudin, Z. binti, Sani, M. S. B. A., Nordin, N. F. H., Amid, A., & Hashim, A. M. (2023). Mangosteen (Garcinia mangostana): Extraction, purification, bioactivities and toxicities. Halalsphere, 3(2), 13. https://doi.org/10.31436/hs.v3i2.74
  60. Zhao, L., Wang, K., Wang, K., Zhu, J., & Hu, Z. (2020). Nutrient components, health benefits, and safety of litchi ( Litchi chinensis Sonn.): A review [Review of Nutrient components, health benefits, and safety of litchi ( Litchi chinensis Sonn.): A review]. Comprehensive Reviews in Food Science and Food Safety, 19(4), 2139. Wiley. https://doi.org/10.1111/1541-4337.12590

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Previous Post Next Post